Despre pensiile facultative

Pensia facultativă reprezintă un venit suplimentar ce va fi obţinut în viitor, alaturi de pensia primită de la stat.

Această pensie poate fi obţinută numai în urma participării, de-a lungul timpului, la un fond de pensii administrat de către o societate de asigurări, o societate de pensii sau de administrare de fonduri de investiţii.

Pensia facultativă (sau Pilonul III de pensii, cum mai este numită) este reglementată de Legea 204/2006 privind pensiile facultative şi normele de aplicare.

O persoană poate alege să contribuie la unul sau la mai multe fonduri de pensii facultative, având o singură condiţie de îndeplinit: contribuţiile sale lunare însumate nu trebuie să depăească 15% din  veniturile sale lunare brute.

Categoriile de persoane care pot participa la un fond de pensii sunt multiple, respectiv:
– angajaţii.
– funcţionarii publici.
– persoanele autorizate să desfăşoare o activitate independentă.
– persoanele cu funcţii elective.
– persoanele numite în cadrul autorităţii executive, legislative sau judecătoreşti.
– membrii unei societăţi cooperative.
– persoanele care realizează venituri din activităţi profesionale sau agricole.

Doritorii de pensii facultative pot adera oricând la un astfel de fond, dacă au până în 52 de ani şi 6 luni. La varsta de maxim 60 de ani se încheie perioada de cotizare.

Ce implicaţii fiscale au pensiile facultative asupra impozitului pe venit?
Pentru angajaţi, contribuţia la pensiile facultative este deductibilă din punct de vedere fiscal la calculul impozitului pe venituri din salarii, în limita a 400 euro/an.

În cazul în care contribuţia personala anuală la fondul de pensii facultative depăşeste nivelul de 400 euro/an, pentru diferenţa dintre suma contribuită şi cei 400 euro se plăteşte impozit pe venit (sub forma unei regularizări ce se calculează la final de an).

Pentru a beneficia de aceasta deducere, există două variante:
– fie contribuţia este reţinută din salariul angajatului şi virată în contul fondului de pensii direct de către angajator (caz în care angajatorul aplică în mod automat deducerea din impozitul pe venit).

– fie contribuţia este achitata lunar de către angajat, acesta având obligaţia de a prezenta angajatorului lunar dovada de plată a contribuţiei către fondul de pensii, pentru a putea realiza deducerea în cauza.

Pentru exemplificare, am presupus un salariu de 3000 RON pentru a elimina pe cât posibil variabilele suplimentare (deoarece peste acest prag nu se mai aplica deducerea personală). Am presupus, de asemenea, o contribuţie lunară la pensia facultativă de 140 RON.

Concluzie: facand diferenţa între cele două salarii nete, putem constata că plătind 140 ron lunar la pensia facultativă, ni se scad, de fapt, din salariul net numai 117.60  RON.

Astfel, deducerea anuală este semificativă, de aproximativ 270 RON, aproape două luni  de contribuţie la fondul de pensii.