Banca Naţională a României a aprobat un set de norme drastice de acordare a creditelor în valută, în condiţiile în care restanţele pentru acest tip de împrumuturi a depasit 1 miliard de euro.
Măsuri asemănătoare urmează a fi adoptate şi de către alte state membre ale Uniunii Europene.
La începutul lunii aprilie a acestui an, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a anunţat că se pregătesc măsuri prudenţiale, de descurajare a creditării în valută pentru persoanele cu venituri în lei, fiind în tendinţă cu proiectele de reglementări existente la nivel european.
De altfel, BNR a mai avut diverse reglementări prin care a încercat temperarea finanţărilor în devize straine, după perioada de explozie a creditelor în valută din 2005-2008.
Conform informaţiilor oferite de BNR, la finalul lunii aprilie, creditele în valută acordate de banci însumau echivalentul a 128 miliarde lei, cu 64% mai mult decât soldul împrumuturilor în moneda locală, care atingea 78,23 miliarde lei.
Creditele în valută acordate persoanelor fizice ajung la suma de 63 miliarde de lei, din care 35 miliarde lei reprezintă credite de consum, 26 miliarde lei constituie credite imobiliare, iar 2 miliarde lei alte tipuri de credite.
În ceea ce priveşte structura creditelor acordate în lei persoanelor fizice, acestea sunt în valoare totală de 35 miliarde lei, din care 26 miliarde lei sunt aferente creditelor de consum.
Reacţia oficială a ARB (Asociaţia Română a Băncilor) la propunerile BNR este încă necunoscută, dar opinia presedintelui asociaţiei Radu Gheţea este că piaţa ar trebui să fie lăsată să funcţioneze corect, nu să se limiteze creditarea prin măsuri administrative.
Sintetizat, măsurile BNR privind acordarea creditelor de nevoi personale şi a celor imobiliare sunt următoarele:
– scadenţa la creditele de consum va fi de maxim 5 ani, faţă de perioada maximă de 20 de ani care se putea obţine acum pentru creditele de nevoi personale cu ipotecă.
– pentru creditele de nevoi personale cu ipotecă, valoarea garanţiilor va trebui să fie de 133% din valoarea creditului.
În plus, pentru creditele de nevoi personale ce au ca obiect cumpărarea de bunuri, băncile vor trebui să solicite un avans de 20%, suplimentar faţă de acoperirea cu garanţii de 133%.
– definirea mai clară a creditelor imobiliare.
În această categorie vor intra exclusiv creditele destinate cumpărării unui imobil (casă / teren), construirii unui imobil sau lucrărilor de amenajare a locuinţei.
Garanţia imobiliară ar fi obligatorie. Creditele care nu ar avea ca utilizare a banilor unul din motivele de mai sus ar fi încadrat la credite de nevoi personale cu ipoteca şi s-ar supune normelor creditării pentru nevoi personale.
– avansul pentru creditele imobiliare ar fi: minim 15% din valoarea imobilului dacă împrumutul se face în lei, minim 30% din valoarea imobilului dacă împrumutul se face în euro şi minim 40% pentru împrumuturile în alte devize.
– gradul maxim de îndatorare pentru creditele de consum neprotejate de riscul valutar va fi de maxim 10%.
– gradul maxim de îndatorare pentru creditele de consum care nu sunt supuse riscului valutar va rămâne în continuare cel de 35%.
Creditele supuse riscului valutar sunt acelea care sunt contractate în orice altă valută decât în cea în care persoana fizică încasează veniturile.
Imediat ce s-a anunţat intenţia băncii centrale de a implementa un astfel de set de măsuri, foarte multe persoane fizice au început să prospecteze piaţa pentru creditul de refinanţare ideal, astfel încat să obţină un credit de refinanţare în condiţii bune cât de curând, deoarece există riscul ca în viitor, în cazul în care se aplică cele de mai sus, să fie nevoiţi să ofere avans mare, garanţii suplimentare sau chiar să nu se mai încadreze din punct de vedere al gradului maxim de îndatorare.
Toate măsurile propuse de către BNR sunt prudenţiale şi au ca scop diminuarea creditării în valută pentru persoanele ce obţin veniturile în lei.
Astfel, se doreşte diminuarea riscului provocat de evoluţia cursului de schimb valutar, dar şi o menţinere la un nivel responsabil a împrumuturilor contractate de către persoanele fizice, pentru ca acestea sa poată achita ratele la timp şi pentru a diminua valoarea restanţelor înregistrate în prezent la creditele în valută.
Niciun comentariu