Salariul minim pe economie și rata șomajului

0

Conform unor economiști de top, inclusiv renumitulului investitor și miliardar Warren Buffett, salariile minime pe economie pot de fapt să ducă la majorarea ratei șomajului prin furnizarea unor stimulente scăzute pentru angajatori, pe de o parte și prin creșterea interesului pentru automatizarea și externalizarea unor sarcini care anterior erau îndeplinite tocmai de angajații cu salarii scăzute, pe de altă parte.

Creșterea cuantumului salariilor minime impuse îi forțează, de asemenea, pe comercianți să majoreze prețurile pentru a menține marjele de profit dorite, iar prețuri crescute înseamnă de fapt mai puține activități comerciale, ceea ce conduce la venituri mai puține și implicit la mai puțini bani pentru a angaja și a plăti forța de muncă.

sac cu baniNu există nici un dubiu cu privire la greutățile cu care se confruntă o persoană care trebuie să trăiască și să își întrețină familia dintr-un salariu minim pe economie.

Aspectul care creează probleme este acela că majorarea salariului minim nu mai ține pasul cu evoluția costului vieții de foarte mult timp.

De exemplu, în SUA salariul minim federal este de 7.25 $ pe oră. Dacă ar fi evoluat în același ritm cu inflația și cu creșterea costului vieții aceasta ar fi ajuns la aproximativ 11$ pe oră.

Cum răspund companiile la creșterea salariului minim
Într-o lume ideală, un salariu minim majorat ar însemna nimic la mult decât că un salariat care primește cel mai mic salariu din cadrul unui restaurant fast-food, magazin alimentar și așa mai departe ar câștiga 15$ pe oră în loc de 7.25$ pe oră. Toate celelalte aspecte legate de modelul comercial al companiilor ar rămâne neschimbate.

Marea majoritate a economiștilor a convenit că lumea este imperfectă și că există multe variabile care sunt afectate de o eventuală majorare a salariului minim.

Mulți comercianți, spre exemplu, își stabilesc bugetul cu cel puțin un an în avans, stabilind o sumă fixă pentru cheltuielile salariale.

În mod cert, eventualele modificări privind volumul de afaceri pot impune rectificări în timp real ale cheltuielilor cu salariile. În majoritatea cazurilor, companiile știu cât vor cheltui cu angajarea de personal.

Atunci când companiile sunt forțate să plătească lucrătorilor un salariu mai mare, acestea sunt nevoite să angajeze un număr mai mic de personal sau să atribuie aceluiași număr de angajați mai puține ore de lucru, pentru a se evita depășirea limitelor prestabilite pentru cheltuielile salariale.

Multe companii fac exact acest lucru – sau, dacă este posibil, angajează personal în străinătate, acolo unde ora de lucru pentru un angajat este semnificativ mai scăzută.

Automatizarea constituie o altă alternativă pentru companii, în special în orașe mari, cu scopul de a evita creșterile cu cheltuielile salariale. În loc să le fie preluată comanda de către o persoană angajată, clienții restaurantelor fast-food ar putea, în curând, să introducă comanda într-un computer, iar acesta să accepte atât plata, cât și efectuarea livrării mâncării imediat ce aceasta a fost transmisă din bucătărie.

Salarii mai mari, prețuri mai ridicate, angajați mai puțini
Unul dintre cei mai importanți indicatori de evaluare a unei afaceri este marja de venit, cu alte cuvinte profitul.

Profitul este diferența dintre venituri și cheltuieli, iar afacerile de succes au un profit țintă pe care încearcă să îl mențină.

Atunci când cheltuielile cresc, situație care se produce atunci când majorarea salariului minim stabilit duce la creșterea cheltuielilor salariale ale unei întreprinderi, compania respectivă este nevoită să-şi sporească veniturile pentru a menține marja de profit. De aceea, multe companii răspund la salarii crescute prin majorarea prețurilor.

Dacă prețul unui hamburger produs în restaurantele fast food crește, în vederea acoperirii unor salarii majorate, mulți clienți decid să nu mai mai cumpere respectivul produs.

Dacă clienții își schimbă preferințele și nu mai aleg produsele sau serviciile oferite de acestea, companiile se vor lupta să rămână pe piață, să nu dea faliment.

De exemplu, atunci când în Seattle a fost majorat salariul minim de la 7.25$ pe oră la 15, foarte multe restaurante au fost închise, locurile de muncă aferente dispărând.

Astfel, dacă salariul minim ar fi corelat treptat cu evoluția costului vieții, impactul nu ar mai fi atât de mare pentru angajatori și consumatori și astfel locurile de muncă ar putea fi menținute.

Niciun comentariu

Spune-ți părerea

Cod antispam *