De ce nu este deflația bună pentru economie?

0

Deflația se produce atunci când modificarea prețurilor devine negativă, cu alte cuvinte, atunci când preţurile scad. Astăzi, economiile din zona euro sunt în plin proces de combatere a deflației, iar Banca Centrală Europeană (BCE) a luat chiar și măsuri extraordinare de relaxare cantitativă.

Dar să vedem în continuare cum stă treaba cu deflația.

Deflația: cauze și efecte
Modificările prețurilor de consum sunt relevate de statisticile economice întocmite în majoritatea țărilor prin compararea indexului modificărilor unui coș de diverse bunuri și produse. Atunci când modificarea prețurilor într-o anumită perioadă este mai mică decât în perioada precedentă, economia se confruntă cu o deflație.

scadere inflatieS-ar putea crede că o scădere generală a prețurilor este un lucru bun, deoarece oferă consumatorilor o mai mare putere de cumpărare.

Într-o anumită măsură, scăderile de preţ moderate la anumite produse, cum ar fi cele alimentare sau produsele energetice au un anumit efect pozitiv asupra cheltuielilor de consum.

Totuși, o scădere generalizată, persistentă a prețurilor poate avea efecte negative grave asupra creșterii și stabilității economice.

Recesiunile și deflația
Deflația apare, de obicei, în și după perioadele de criză economică. Atunci când o economie suferă o recesiune severă sau o depresiune, producția economică încetinește, ca şi cererea de consum, iar investițiile scad.

Acest lucru conduce la o scădere generală a prețurilor bunurilor deoarece producătorii sunt obligați să lichideze stocurile pe care oamenii nu mai doresc să cumpere.

Consumatorii și investitorii încep să-şi facă rezerve de bani lichizi pentru a se proteja împotriva pierderilor financiare viitoare. Cu cât mai mulți bani sunt economisiţi, cu atât mai puțini bani sunt cheltuiți, ceea ce determină scăderea în continuare a cererii.

În acest moment, așteptările oamenilor referitoare la inflația următoare sunt minime și aceştia încep să acumuleze din ce în mai mulţi bani.

De ce ai cheltui un dolar astăzi, atunci când ai speranțe că ai putea cumpăra cu el mai multe lucruri mâine? Și de ce să-l cheltui mâine, când lucrurile ar putea fi chiar mai ieftine peste o săptămână?

Cercul vicios al deflației
Pe măsură ce producția încetinește pentru a se adapta cererii mai mici, companiile vor reduce forța de muncă, iar șomajul va crește.

Persoanele care vor rămîne fără loc de muncă pot avea dificultăţi în a-şi găsi un nou loc de muncă în timpul recesiunii economice și îşi vor epuiza economiile pentru a face faţă cheltuielilor de zi cu zi, iar în cele din urmă vor apela la diverse titluri de creanțe, cum ar fi creditele ipotecare, credite auto, credite pentru studenți și cărți de credit, fără a le putea plăti.

Acumularea datoriilor neperformante străbate economia până la sectorul financiar, care le înregistrează ca şi pierderi. Astfel, bilanțurile băncilor devin instabile, iar deponenții caută să-și retragă fondurile în numerar, ca o măsură de precauţie în cazul în care acestea vor avea probleme.

Astfel poate rezulta panica bancară, când prea multe depozite sunt răscumpărate, iar banca nu-şi mai poate îndeplini propriile obligații.

Astfel, instituțiile financiare încep să se prăbușească, onorându-şi lichidităţile atât de necesare și fiind nevoite, de asemenea, să-şi reducă oferta de credite pentru cei care caută noi împrumuturi.

Băncile centrale reacționează adesea prin adoptarea unei politici monetare expansioniste.

Aceasta include scăderea ratei dobânzii și pomparea de bani în economie prin intermediul operațiunilor de piață monetară, cumpărarea titlurilor de stat pe piața deschisă, în schimbul banilor nou emişi.

În cazul în care aceste măsuri nu reușesc să stimuleze cererea și să grăbească creșterea economică, băncile centrale îşi pot asuma răspunderea relaxării cantitative prin achiziționarea unor active private mai riscante pe piața deschisă.

În plus, dacă sectorul financiar este grav afectat de astfel de evenimente, banca centrală îşi poate asuma rolul de creditor.

De asemenea, guvernele vor adopta o politică fiscală expansionistă prin reducerea taxelor și creșterea cheltuielilor guvernamentale.

Totuşi, scăderea taxelor într-o perioadă de prețuri scăzute și de șomaj ridicat reprezintă o problema, din cauza faptului că veniturile fiscale globale vor scădea, limitând capacitatea guvernului de a funcționa la capacitate maximă.

Concluzie
Un pic de inflație este benefică pentru creșterea economică, dacă se încadrează în jurul valorii de 2-3% pe an.

Atunci când prețurile încep să scadă după o recesiune economică, deflația poate provoca o criză chiar mai profundă și mai severă.

În timp ce prețurile scad, producția încetinește și stocurile sunt lichidate. Cererea scade, iar șomajul crește. Oamenii aleg să economisească şi să strângă banii în loc să-i cheltuie, deoarece se așteaptă ca prețurile să scadă și mai mult în viitor.

Cresc problemele datornicilor în a-şi achita creditele, deponenții retrag numerar în masă, provocând astfel un colaps financiar definit prin lipsa de lichidități și de credit.

Băncile centrale și guvernele reacționează pentru a stabiliza economia, stimulând cererea prin intermediul politicilor fiscale și monetare expansioniste, inclusiv prin metode neconvenționale, cum ar fi relaxarea cantitativă. Accesând următorul link puteți citi mai multe despre cum se combate deflația.

Cu alte cuvinte, o economie se află într-o stare proastă atunci când este în perioada deflaționistă.

Niciun comentariu

Spune-ți părerea

Cod antispam *