Pentru a vedea cum și de ce a început criza economică din 1929 și asemănările cu criza actuală (2007), vă rog să citiți prima parte a acestui articol și anume Criza din 1929-1933 în România și în lume.
În articolul de mai sus am prezentat cauzele crizei economice din 1929 cât și efectele acesteia asupra economiei mondiale și în particular asupra economiei SUA (punctul de origine al crizei).
În acest articol voi prezenta efectele crizei economice din 1929 asupra economiei României, o economie care deși slabită după Primul Război Mondial, și-a revenit spectaculos și care până în perioada de criză cunoscuse o creștere considerabilă.
Criza economică din 1929 a ajuns în România, ca și cea din 2007, cu întârziere, undeva la finalul anului 1929, începutul anului 1930. Duă un deceniu de creștere economică și de mari speranțe, România intra în criză.
Bursele se prabușesc, companiile care erau mândria țării au început să se confrunte cu probleme financiare și rata șomajului a început să crească într-un ritm alarmant.
Ca și la începutul crizei economice actuale (2007), cei care conduceau țara și investitorii au considerat că tot ceea ce se întâmplă în SUA va ramane acolo și că România nu va fi atinsă de criza economică și au continuat politicile economice în vigoare la momentul respectiv fără să ia măsuri care să reducă efectele crizei asupra economiei.
Economia României mergea “ca pe roate” în 1929 așa că nu s-a considerat că este nevoie să se aplice măsuri pentru prevenirea crizei (vezi 2007-2008), dar în câteva luni producția de bunuri a scăzut substanțial, șomajul era în creștere, profesorii în grevă.
Din cauza crizei economice și a efortului de achitare a datoriei externe, deficitul bugetar a suferit o creștere continuă și ca și în prezent, guvernul a sperat că va ieși din criză prin creșterea produsă de recolta bună din anul respectiv.
Economia României avea de suferit, ca și cea a SUA, din cauza “sfaturilor” date de oamenii publici ai vremii care recomandau agricultorilor să ia credite de la bănci pentru a obține o recoltă mai bună și pentru a ajunge la nivelul agricultorilor din celelalte țări ale lumii.
Din cauza acestei crize care avea să se termine, pentru Romania, pe la jumatatea deceniului patru, au apărut și falsificatorii de monedă. Aceștia falsificau atât moneda naționaă cât și dolari SUA.

– Peste 500 de fabrici au dat faliment și astfel 60000 de muncitori au intrat în șomaj.
– Prețurile la produsele agricole au scazut cu 60-70% și cu ele au scăzut și încasările la buget și cheltuielile statului.
– Industria a cunoscut o scădere de 50%.
– Deși producția agricolă a crescut cu 30%, din cauza scăderii prețurilor veniturile au scăzut cu 55% .
– Prețul grâului nu acoperea nici măcar cheltuielile necesare recoltării.
– Agricultorii ardeau grânele și aruncau alte produse pentru că nu aveau cerere sau pentru că era prea scump să le recolteze / producă.
– Peste 2.5 milioane de agricultori aveau credite la banci sau la cămătari.
– Reducerea salariilor cu 10% în 1931, urmata în 1932 și 1933 de alte reduceri salariale.
– Creșterea taxelor pe bunurile de consum și a impozitului pe salarii.
– Creșterea șomajului la un nivel alarmant.
– Apariția falsificatorilor de monedă națională și straină și a hoților “la drumu’ mare”.
– Apariția cămătarilor, majoritatea evrei, care cereau dobânzi enorme.
– Creșterea deficitului bugetar.
– Exportul de grau și petrol scade cu 58%.
– La finalul crizei, în anul 1933, în România erau peste 300000 de șomeri.
– Foarte multe sinucideri în rândul celor care au contractat credite și nu le mai puteau rambursa.
Prin ce nu se aseamănă criza actuală (2007) cu cea din 1929-1933
– Față de anul 1929 acum există multe organizații internaționale care pot susține financiar zone ale lumii aflate în criză.
– Efectele crizei din 1929 în ceea ce privește rata șomajului și scăderea PIB (în procente) sunt mult mai mari.
– În cifre absolute pierderile la bursă sunt mult mai mari în cazul crizei actuale.
– Această criză are toate șansele să depășească, ca număr de ani, criza economică din 1929.

Niciun comentariu