Acest articol este al treilea articol din seria ‘Economia României din anul 1900 pana in prezent’. Perioada prezentată în acest articol este, părerea mea, cea mai grea perioadă prin care a trecut poporul român de la 1900 până în prezent.
Cum în articolul precedent am vorbit despre România în perioada interbelică, acum o să încep cu anul 1939, 1 septembrie, data la care Germania a invadat Polonia și astfel s-a declanșat al Doilea Război Mondial.
Până la această dată economia României a cunoscut o creștere considerabilă fiind, în perioada interbelic, una din țările cu cea mai mare creștere economică din lume.
Începutul războiului a schimbat însă acest lucru și primul efect pe care războiul l-a avut asupra economiei românești a fost scăderea exporturilor și imposibilitatea firmelor românești de a se aproviziona cu materii prime și echipamente din import, astfel multe firme după ce au terminat stocurile de materii prime au încetat producția.
Investițiile în economia României au început să scadă din cauza nesiguranței generate de război și efortul economic s-a îndreptat spre asigurarea necesarului de armament pentru protejarea granițelor și asupra producției de alimente pentru a asigura necesarul intern.
Agricultura a continuat să fie cea mai importantă ramură a economiei, dar din cauza recrutărilor agricultura ducea lipsă de forță de muncă și astfel agricultura a început să scaă încă din 1939.
Începerea războiului a facut ca produse românești ca petrolul și cerealele să fie foarte căutate de statele beligerante, ceea ce a dus la multe conflicte, România fiind printre cele mai mari țări producătoare de cereale și de petrol la nivel mondial.
La data de 23 martie 1939 a fost semnat un tratat economic între partea română și cea germană, tratat prin care Germania avea o serie de avantaje economice.
Până în 1940 Germania a preluat controlul mai multor întreprinderi din România prin cumpărarea de acțiuni sau prin înțelegeri între marile trusturi internaționale.
La data de 27 mai 1940 a fost semnat un tratat prin care Germania avea întâietate la exporturile românești de petrol și produse petroliere.
În urma acestui tratat ‘avantajos’ România primea în schimbul petrolului tehnică militară și petrolul era cumpărat la prețurile de la începutul razboiului, prețuri ce nu mai erau de mult timp valabile, prețul petrolului urcând vertiginos din cauza cererii mari și a scăderii productiei din cauza bombardamentelor asupra rafinăriilor din întreaga Europă.
În anul 1939 s-au facut simțite simptomele inflației, care a crescut destul de mult în anii urmatori ajungând în mai 1940 la peste 50% (comparativ cu nivelul din 1929) ca urmare a reevaluarii stocului de aur de către BNR.
Cursul leu – dolar era influențat de evoluția războiului pe frontul de est, astfel că dacă în timpul victoriilor armatelor germane în Est cursul monedei americane era foarte scazut (1 USD = 56,9 lei în iunie 1942, comparativ cu 102 lei în iunie 1941), în iunie 1944 raportul era de 1USD= 169,9 lei).
Trei tratate care au dus la destrămarea României Mari
1. Tratatul Ribbentrop-Molotov – în noaptea de 27/28 iunie 1940 armata rusă intră pe teritoriul României și ocupă Basarabia și nordul Bucovinei.
Astfel, statul român a pierdut o suprafață de aproximativ 50.000 km² și o populație de circa 3.7 milioane locuitori.
2. Dictatul de la Viena – la data de 30 august 1940 România pierdea în favoarea Ungariei o parte din Transilvania de 43.500 km², cu o populație de circa 2.6 milioane de locuitori.
3. Tratatul de la Craiova – la data de 7 septembrie 1940 România pierdea în favoarea Bulgariei sudul Dobrogei (Cadrilaterul, cu judetele Durostor și Caliacra), cu o suprafață de circa 7000 km² și cu o populație de aproximativ 425.000 locuitori.
Pierderile teritoriale ale României în 1940
Sursa foto: istoria.md
Declinul economic al României după destrămarea României Mari
După aceste pierderi teritoriale România a aderat, în data de 23 noiembrie 1940, la Pactul Tripartit, intrând astfel în alianță cu țările Axei.
La 22 iunie 1941, România intră în război, împotriva URSS, împreună cu Germania și aliații săi cu scopul de a recupera teritoriile pierdute.
Economia a suferit pierderi importante în urma cedărilor teritoriale și din cauza tratatelor făcute cu partea germană care era singura care câștiga de pe urma acestora.
În luna decembrie a anului 1940 România a mai semnat un tratat economic cu Germania pe o perioada de 10 ani care prevedea o accelerare a exporturilor românesti de petrol, cereale și lemn către Germania.
Până în anul 1941 firmele germane detineau 50% din producția de petrol a României, România devenind o țară importanta în efortul de razboi al Germaniei.
Astfel, până în anul 1943 peste 60% din export și 85% din import era deținut de firmele germane al căror număr ajunsese la aproximativ 300.
Din schimburile comerciale dezavantajoase dintre România și Germania, prima a avut de pierdut circa 500 milioane de dolari la cursul din anul 1938.
Pe perioada alianței cu țările Axei, Germania a luat din România mai mult de 10 milioane tone de petrol pe care le platea la prețurile din 1938, Germania acceptând plata în aur la un preț unic doar în anul 1943.
Pierderi economice importante au fost cauzate și de bombardamentele anglo-americane asupra instalațiilor petroliere de pe Valea Prahovei, producția de petrol scăzând în anul 1944 la 3.5 milioane de tone, cu peste 50% mai puțin decât înainte de razboi.
Multe întreprinderi au fost oprite din cauza lipsei petrolului care era trimis pe front.
Din cauza distrugerii a 10% din din căile ferate și nesiguranței produse de raidurile aeriene anglo-americane, a scăzut producția de cărbune și transportul feroviar și maritim de mărfuri.
Agricultura a fost și ea afectată de lipsa forței de muncă și de distrugerea depozitelor de cereale în timpul acțiunilor militare.
Indicele costului vieții în România, care în 1933 era considerat a fi 100, a ajuns în perioada iulie-august 1944 la 1400.
Pe data de 23 august 1944 armata română a părăsit alianța cu Germania și a trecut de partea U.R.S.S. și a aliaților săi.
În perioada 23 august 1944 – 9 mai 1945 România a contribuit la efortul de război al aliaților cu cantități importante de petrol, armament și alimente. Armata română a avut o contribuție importantă în războiul dus împotriva Germaniei.
După terminarea războiului, România distrusă d.p.d.v. economic trebuia să suporte și cheltuielile de razboi cu care a fost de acord la semnarea armistițiului cu U.R.S.S. și aliații săi.
Cheltuielile de război ce urmau a fi achitate însumau aproximativ 1.5 miliarde de dolari și mărfurile românești prin care se achita această datorie erau evaluate la preturile din 1938 deși acestea crescuseră cu peste 30%.
După război România a intrat în sfera de influența a U.R.S.S., dar despre acest lucru și despre economia României după al Doilea Război Mondial puteți citi în articolele următoare.
Niciun comentariu