Șomajul pe termen lung la nivel mondial
Șomajul este unul dintre subiectele intens urmărite de către populație, întrucât șomajul ne afectează atât la nivelul întregii națiuni, cât și individual.
Rata șomajului este o verigă foarte importantă în lanțul economiei, întrucât fără a avea loc de muncă oamenii nu obțin venituri, fără venituri consumul se reduce dramatic, iar ratele la banci fie sunt achitate cu întârzieri mari fie nu mai sunt achitate deloc.
Dacă nu se achită ratele la bănci, acestea raportează pierderi și chiar riscă să intre în faliment, iar intrarea băncilor în faliment știm cu toții ce efecte poate avea…
Șomajul pe termen lung poate duce la marginalizarea de pe piața forței de muncă, prin deprecierea de aptitudini și prin pierderea motivației, susține OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică).
Deși rata șomajului total a început să scadă din 2010, șomajul pe termen lung (mai mare de 12 luni) continuă să crească.
Șomerii pe termen lung par a fi preponderent cei care au calificări medii, mai ales în Statele Unite, care au cel mai mare nivel al șomajului pe termen lung.
În Spania, care înregistreaza de asemenea o creștere a șomajului pe termen lung, persoanele cu pregatire scăzută sau medie reprezintă mai mult de jumătate din totalul șomerilor pe o perioadă mai mare de un an.
La polul opus față de SUA și Spania, Germania și Polonia înregistrează o scădere a șomajului pe termen lung de la începutul crizei financiare și până în prezent.
O reprezentare grafică a principalelor țări în care se înregistrează fenomenul de șomaj pe termen lung, precum și evoluția comparativă a acestuia în anii 2007 și 2010 poate fi observată în graficul alăturat.
Graficul reprezintă, în procente, persoanele aflate în șomaj de mai mult de 12 luni, din total șomeri.

Șomajul aferent lunii iulie 2011 a rămas la același nivel cu luna iunie 2011, respectiv la 7,3%, conform Institutului National de Statistică.
Șomajul s-a stabilizat în anul 2012 la procentul de 7,0% și se află încă foarte aproape de maximul de 7,8% pe care România l-a atins în trimestrul IV din anul 2009.
Mai jos puteți vedea rata șomajului în România în perioada iulie 2009 – iulie 2012.
Rata șomajului în România în perioada iulie 2009 – iulie 2012 | ||||||
General | Feminin | Masculin | ||||
Iulie | Decembrie | Iulie | Decembrie | Iulie | Decembrie | |
2009 | 7.0% | 7.8% | 5.9% | 7.1% | 7.8% | 8.1% |
2010 | 7.2% | 6.9% | 6.5% | 6.2% | 7.8% | 7.5% |
2011 | 7.3% | 7.0% | 6.9% | 6.5% | 7.6% | 7.4% |
2012 | 7.0% | 6.3% | 7.6% | |||
Nivelul ridicat al inflației, precum și scăderea pensiilor și a salariilor bugetarilor a diminuat puterea de cumpărare a populației, conducând implicit la reducerea apetitului companiilor pentru investiții și dezvoltare.
O revenire a consumului ar avea efecte pozitive asupra nivelului șomajului care, în momentul de față, se află la nivelul mediei ultimilor șapte ani și jumatate (7%).
Informații privind rata șomajului au început să fie publicate lunar de către Institutul Național de Statistică, față de trimestrial cum erau publicate anterior.
Pentru a înțelege mai bine cum se calculează rata șomajului citiți următoarele:
Șomerii, conform Biroului Internațional al Muncii (BIM), sunt persoanele între 15 și 74 de ani care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
– nu au loc de muncă;
– sunt disponibili să înceapă serviciul în urmatoarele două săptămâni;
– au căutat activ un loc de muncă oricând în decursul ultimelor 4 săptămâni.
Ținând cont că nu avem un sistem de monitorizare avansat, cum au alte țări din Europa, cred că rata șomajului publicată de instituțiile statului nu este corectă. Spun acest lucru fără să iau în calcul și munca “la negru” care oricum este foarte greu de estimat.

Niciun comentariu