Ce este aberația geamului spart?

0

Aberația geamului spart a fost pentru prima oară exprimată de marele economist francez Frederic Bastiat. Bastiat a utilizat aberația / parabola geamului spart pentru a evidenția de ce distrugerea, cataclismul nu aduce beneficii economiei.

În povestea lui Bastiat, fiul unui om sparge un geam, ceea ce înseamnă că acesta va trebui să plătească pentru a-l înlocui.

Privitorii consideră că în această situație, de fapt, băiatul i-a făcut comunității un serviciu, căci tatăl său va fi nevoit să îl plătească pe geamgiu (meseriașul care va repara geamul) pentru a înlocui geamul spart.

eroareGeamgiul va cheltui probabil banii astfel obţinuţi pe altceva, conducând astfel la creșterea economiei locale.

Observatorii ajung astfel să creadă că prin spargerea geamului se stimulează economia, însă Bastiat subliniază faptul că la o analiză mai profundă această concluzie se dovedeşte a fi una greşită, cu alte cuvinte, o eroare.

Prin spargerea geamului, fiul acelui bărbat a diminuat venitul disponibil al tatălui său, care nu va mai putea să își cumpere o pereche nouă de pantofi sau alte bunuri de lux.

Astfel că geamul spart poate că a fost de ajutor geamgiului, dar în același timp sărăcește alte industrii și reduce suma cheltuită pe alte bunuri.

În plus, înlocuirea unui lucru care a fost deja achiziționat reprezintă de fapt costuri de întreținere şi nu achiziții de noi bunuri în adevăratul sens al cuvântului, iar întreținerea bunurilor nu stimulează producția.

Pe scurt, Bastiat sugerează că distrugerea – și costurile aferente acesteia – nu aduce beneficii din punct de vedere economic.

Aberația geamului spart este adesea utilizată pentru a discredita ideea că a intra într-un război înseamnă a stimula economia unei țări.

Ca și în cazul geamului spart, războiul duce la risipirea de resurse și capital, care în loc să fie folosite în industriile producătoare de bunuri sunt distribuite către industriile prin care se distrug bunuri, conducând deci la costuri și mai ridicate.

Urmând acest raționament, reconstrucția ulterioară unui război constă în principal din costuri de întreținere, ceea ce înseamnă că statele ar duce-o mult mai bine dacă nu s-ar lupta deloc.

Eroarea geamului spart mai demonstrează și concluzia greșită a observatorilor din respectiva întâmplare – dacă se iau în calcul doar bărbatul al cărui geam a fost spart și geamgiul care trebuie să înlocuiască geamul spart, mulțimea uită că mai există o terță parte care lipsește (cum ar fi producătorul de pantofi).

În acest sens, eroarea rezultă din luarea unei decizii ca urmare a observării doar a părților direct implicate pe termen scurt și nu a analizei tuturor părților implicate (direct sau indirect) pe termen scurt și lung.

Această eroare arată și cât de învechit este modul de calculare PIB și irelevanța lui.

Niciun comentariu

Spune-ți părerea

Cod antispam *